Top Sanatate

Site de felicitari

2010-12-06T19:37:00.000+02:00

Va spuneam acu' ceva timp in urma ca am dat peste un site de felicitari foarte bun. Este vorba de http://felicitari.y1.ro. Ce imi place la site-ul asta este ordine in care sunt aranjate felicitarile. Acum ca tot e sezonul va invit sa va uitati peste felicitari de craciun si felicitari de anul nou, ca nu mai este mult si se termina si anul acesta. Va las o lista cu categoriile de felicitari pe care le gasiti pe site:

Categorii felicitari:

2010-12-01T00:58:00.001+02:00

Recent am gasit un site foarte interesant. Este vorba despre un site de felicitari. Il puteti incerca. Poate va intrebati ce are in plus fata de celelalte, eu o sa incerc sa amintesc doar unele caracteristici pe care le-am observat. Nu este reclama pe felicitari, felicitarile sunt grupate in categorii si astfel este foarte usor de gasit felicitarea potrivita.

Nu uitati: felicitari

Ameţeli - 17 sfaturi pentru a opri învârtitul

2009-09-03T12:47:00.000+03:00

Puţine situaţii sunt mai deranjante şi potenţial mai periculoase decât ameţeala. Persoanele în vârstă suferă de ameţeală sau de tulburări de echilibru mult mai frecvent, dar aceste probleme pot afecta persoane de toate vârstele.

Cuvântul ameţeală este folosit pentru a descrie o varietate de senzaţii începând de la uşoara lipsă de echilibru până la un vertij puternic, când persoana respectivă are impresia că se învârte lumea în jurul ei. Probleme ale urechii interne precum leziunile, infecţiile virale, inf1amaţia, reziduurile din urechea internă şi sângerarea pot cauza un vertij, explică neurologul Terry Fife.

Dar nu toate ameţelile pot fi puse pe seama urechii interne. Ameţeala mai poate fi consecinţa unei circulaţii proaste, a efectelor secundare ale medicamentelor sau a unei stări numită hipotensiune posturală, în care presiunea arterială scade temporar când persoana stă în picoare sau după ce se ridică brusc.
Adesea ameţeala dispare de la sine, dar poate avea consecinţe pe termen lung, îndeosebi dacă duce la o pierdere a echilibrului şi la căderi. "Acele persoane pot fi atât de înspăimântate de ideea unei căderi, încât încetează să mai fie active fizic", remarcă dr. Fife.

Iată în continuare sfaturile specialiştilor pentru a ţine ameţeala sub control.

Staţi liniştit. Dacă simţiţi că sunteţi pe cale să ameţiţi, staţi complet liniştit şi nu mişcaţi capul. În felul acesta tensiunea arterială se stabilizează, iar urechea internă îşi recapătă echilibrul. Totuşi, dacă ameţeala persistă, aşe-zaţi-vă uşor pe scaun; veţi fi mai puţin în pericol decât stând în picioare atunci când totul se învârteşte în jur. Dar faceţi orice gest cu grijă şi evitaţi orice mişcare bruscă, deoarece aceasta face să vă simţiţi mai rău.

Căutaţi un punct de sprijin. Când simţiţi că vă ia ameţeala, puneţi uşor degetele pe ceva din jur - un dulap, o bibliotecă, de exemplu, o masă ori spătarul unui scaun.Senzaţiile de învârtire se creează ori de câte ori creierul recepţionează mesaje contradictorii, explică dr. Fife. Ochii pot fi convinşi că vă răsuciţi, în timp ce picioarele ştiu foarte bine că totuşi staţi pe loc. Aceste senzaţii contradictorii fac ca vertijul să se agraveze. "Dacă luaţi contact cu mai multe obiecte, atunci senzorii nervoşi încep să se pună în ordine", spune el.

Faceţi mişcări cu picioarele. Dacă aveţi hipotensiune posturală, sângele tinde să se adune în picioare şi în labele picioarelor. Aceasta duce la o diminuare a fluxului sangvin spre creier, de unde rezultă ameţeala. "Făcând o flexiune a muşchilor picioarelor înainte de a vă ridica în picioare - prin încrucişarea repetată a picioarelor, de exemplu - ajutaţi la împingere a sângelui înapoi în circulaţie", spune medicul Joshua Hoffman.

Ridicaţi-vă treptat din pat. Dimineaţa la trezire nu săriţi din pat. Coborâţi întâi picioarele peste marginea patului şi ridicaţi-vă în poziţie şezândă, Aşteptaţi un minut sau două, apoi sculaţi-vă lent în picioare. Această manevră acordă timp suficient pentru ca presiunea sângelui să se regleze, ceea ce poate preveni ameţeala, spune dr. Hoffman.Dacă dimineaţa remarcaţi tendinţa de a ameţi când vă ridicaţi din pat, aşezaţi în apropiere o piesă solidă de mobilier pentru a vă ţine de ea. Unele persoane consideră necesar să instaleze o bară.

Mişcaţi-vă mereu. Este normal ca o persoană care ameţeşte frecvent să se teamă tot mai mult de căderi. Ca urmare devine tot mai sedentară, ceea ce diminuează capacitatea creierului de a monitoriza şi de a-şi regla simţul echilibrului - crescând riscul unei căderi.

CÂND SĂ APELAŢI LA MEDIC

Oricine poate să fie ameţit uneori - de pildă, când sare din pat sau când stă 'In picioare după ce s~a ocupat de grădinărit -, dar această stare nu constituie o problemă.

Vertijullipsit de complicaţii poate răspunde la medicaţie sau pot fi necesare investigaţii amănunţite şi tratament.
"Dacă ameţeala este uşoară, dacă apare rar şia fost provocată evident de o anumită activitate, probabil că ea nu este o problemă gravă", apreciază neurologul Terry Fife. Totuşi, dacă ameţeala survine frecvent sau dacă este însoţită şi de alte simptome, potenţial ea este gravă. Medicul poate considera necesar să vă verifice tensiunea şi pulsul, să excludă orice problemă neurologică, a urechii interne sau de tipul migrenei şi să vă recomande analize ale sângelui pentru a afla dacă nu este vorba de anemie, de diabet sau de probleme cu tiroida.
Ameţelile şi pierderile de memorie (amneziile) care apar îndeosebi când priviţi În sus pot fi datorate compresiei circulaţiei sângelui către creier la nivelul cefei. Este important să apelaţi la medic pentru a elimina şi această posibilitate.
Ameţeala urmată de leşin ar putea fi un semnal de avertizare pentru o boală de inimă. Un accident vascular cerebral poate de asemenea să provoace vertij sau ameţeală, Înde()sebi dacă aveţi perioade de vorbire nedesluşită, de vedere Înceţoşată sau dublă ori de amorţeală şi furnicături la nivelul braţelor sau al picioare!or.
Dacă vertijul apare absolut din senin sau este Însoţit de oricare dintre aceste simptome, atunci este nevoie să mergeţi neîntârziat la medic.

Este important să vă menţineţi activ din punct de vedere fizic pentru a conserva atât forţa muşchilor, cât şi echilibrul spune dr. Hoffman. Faceţi plimbări. Mergeţi la cumpărături. Pedalaţi pe o bicicletă fixă. Atâta vreme cât vă mişcaţi cu atenţie în momentele "de risc crescut" - ţinându-vă de balustradă la coborârea scărilor, de exemplu, sau mişcându-vă lent după ce schimbaţi poziţia - este puţin probabil să vă pierdeţi echilibrul.

Purtaţi încălţăminte cu talpă plată. În afara faptului că mersul pe tocuri Înalte este periculos atunci când lumea pare că se învârteşte, încălţămintea ClI talpă plată vă asigură un contact mai mare cu terenul. Iar mai mult contact înseamnă să-i uşuraţi creierului misiunea de a procesa informaţiile privitoare la postura pe care o aveţi, ceea ce previne confuziile de la nivelul urechii interne şi poate ajuta la evitarea căderilor, spune dr. Fife.

Folosiţi o lumină de serviciu. Întunericul poate fi extrem de înşelător pentru persoanele care au probleme ale urechii interne, deoarece creierul, care în mod normal compensează lipsa de informaţii din partea urechilor apelând la mai multe informaţii primite de la ochi, nu are destule repere vizuale pentru a ajuta corpul să se orienteze corect. Simpla utilizare pe timp de noapte a unei lumini de veghe poate preveni ameţeala sau căderile, spune dr. Fife.

"Dacă aveţi probleme cu urechea internă, nu înotaţi niciodată pe întuneric", adaugă dr. Fife. "Când se află sub apă, unele persoane îşi pierd simţul orientării. Câţiva dintre pacienţii mei au fost cât pe ce să se înece, deoarece nu şi-au putut da seama în care direcţie să o ia pentru o gură de aer şi s-au trezit bâjbâind pe fundul pisc inei, convinşi că aceea era direcţia bună pentru a ajunge la suprafaţa apei."

Feriţi-vă de covoarele groase. Covoarele groase se pot simţi plăcut sub picior, dar amortizarea poate mări dificultatea corpului de a se orienta, observă dr. Fife. Aceasta se datorează faptului că suprafeţele moi fac ca ner-vii picioarelor să detecteze mai greu modificările din poziţia articulaţiei folosite pentru menţinerea echilibrului.

Puneţi bare de sprijin în încăperile de baie. Camera de baie este o zonă de risc crescut, deoarece combinaţia dintre suprafeţele alunecoase şi mişcările de pierdere a echilibrului – aplecarea deasupra chiuvetei pentru spălatul pe dinţi, de pildă - creşte riscul căderilor. Iar spălatul în cadă sau sub duş provoacă dilatare a vaselor de sânge şi, în consecinţă, tensiunea arterială scade. Dacă vă mişcaţi prea repede, creierul poate să nu primească destul oxigen şi vă veţi simţi debusolat şi ameţit, spune dr. Hoffman. Aşa că instalaţi bare de sprijin aproape de cadă, în cabina de duş şi în apropierea WC-ului.

Beţi multă apă. Simţul setei scade odată cu vârsta, ceea ce înseamnă că adulţii vârstnici tind să treacă puţin pe partea uscată. Chiar şi o uşoară deshidratare poate cauza scăderi în presiunea sângelui, care duc la ameţeli oca-zionale, spune dr. Fife.Încercaţi să beţi 8-10 pahare de apă pe zi. "Apa este bună, dar în cazul deshidratării sunt mai indicate băuturile pentru sportivi", spune dr. Fife. Ele conţin sodiu şi alţi electroliţi care ajută corpului să reţină lichidele.

Diminuaţi consumul de sare. Crizele de ameţeală sunt însoţite de ţiuituri sau zgomote în urechi (acufene sau tinnitus), iar surzenia poate fi cauzată de boala Meniere, care apare atunci când în urechea internă se acumulează lichid. Dacă vi s-a diagnosticat această afecţiune, respectarea unei diete hiposodate poate contribui la diminuarea cantităţii de lichid care provoacă crizele de vertij.

Atunci când cumpăraţi alimente ambalate, verificaţi etichetele în privinţa conţinutului de sodiu şi căutaţi produsele purtând menţiunea "conţinut scăzut de sodiu" sau "fără sodiu". Este minunat să adăugaţi mâncării puţină sare, dar la masă, nu în timpul gătitului, căci atunci se pierde din savoare.

Aveţi în vedere remediile contra răului de mişcare. Dacă ameţeala pare a fi în legătură cu mişcarea (rău de automobil, rău de altitudine, rău de mare), există posibilitatea de a procura diferite medicamente care duc la di-minuarea semnalelor chimice trimise de urechea internă către acea zonă a creierului care declanşează vărsături le (v. Rău de mişcare).

Diminuaţi stresul. Medicii nu ştiu cu siguranţă de ce, dar stresul emoţional tinde să înrăutăţească tulburările de la nivelul urechii interne. Dacă aveţi vertij sau simple ameţeli mai frecvent ca de obicei, iar medicul a exclus unele cauze fizice, acesta poate fi un semn că aveţi nevoie de o destindere. Faceţi-vă timp pentru plimbări lungi, dar uşoare. Practicaţi respiraţia profundă câteva minute zilnic. Sau pur şi simplu relaxaţi-vă total din când în când.

Crizele de panică sunt adesea asociate cu senzaţia de ameţeală datorată hiperventilaţiei. Puteţi combate această problemă respirând (adică inspirând si exnirând) constant într-o pungă de hârtie aplicată etanş peste nas şi gură.

LEACURI DIN CĂMARĂ

Ameţeala este însoţită adesea de o stare generală de rău. Ghimbirul, un remediu tradiţional pentru greaţă, s-a dovedit bun şi în acest caz, spune neurologul Terry Fife. Încercaţi ghimbir proaspăt mancaţi feliuţa cu feliuţă sau ras şi folosit pentru a prepata o infuzie. Sau luaţi un supliment care se vinde fără reţetă, urmând instrucţiunile de pe etichetă,

Alcătuiţi o listă cu medicamentele pe care le luaţi. Apoi verificaţi-o cu medicul şi cu farmacistul. Multe medicamente vândute cu sau fără reţetă, între care aspirina, antidepresivele, medicamentele antidiabetice, tranchilizantele şi medicamentele pentru tratarea hipertensiunii, pot provoca ameţeală. Pierderea echilibrului este de asemenea un efect secundar obişnuit al somniferelor şi constituie o cauză frecventă a căderilor, îndeosebi la bătrâni. Poate merită să aveţi în vedere alte strategii pentru a vă ajuta să dormiţi. Totuşi nu este o idee bună să încetaţi dintr-o dată luarea de somnifere; medicul vă va sfătui cum să procedaţi. Astfel, în unele cazuri, este suficientă schimbarea medicaţiei pentru ca ameţelile să se manifeste mai rar sau chiar să dispară.

Şi alcoolul este un drog. Ameţeala şi adevăratul vertij sunt, desigur, efecte bine cunoscute ale excesului de alcool, aşa cum într-un moment sau altul mulţi am simţit pe pielea noastră. Aceste efecte pot fi deosebit de riscante în caz că amestecaţi alcoolul cu unele medicamente sau cu droguri recreaţionale.

Sfaturi de Terry Fife (neurolog)

Acnee - 15 remedii pentru curăţarea feţei

2009-09-02T17:46:00.000+03:00

Acneea este foarte des întâlnită la adolescenţi — aproape 80 la sută dintre femeile şi bărbaţii tineri fac coşuri, o jumătate dintre ele într-o formă destul de gravă pentru a necesita tratament medical. Adolescenţii suferă de acnee din cauza hormonilor numiţi androgeni, care cresc cantitatea de grăsime produsă de piele şi care circulă la niveluri ridicate în sângele lor.

Dar adolescenţii nu sunt singurii afectaţi de coşuri. Femeile ale căror niveluri hormonale suferă fluctuaţii din cauza ciclului menstrual, cele care iau pilule contraceptive, femeile gravide sau cele la care se instalează menopauza, de exemplu, pot suferi şi ele de acnee.

„Femeile pot avea coşuri la vârsta de 25, de 35 de ani şi chiar la vârste mai avansate", spune dermatologul James Fulton. „Mama mea încă mai făcea bubiţe la 62 de ani."
Termenul acnee este larg şi acoperă o varietate de manifestări incluzând coşurile, punctele albe, punctele negre şi microchisturile pielii. Este o stare în care porii astupaţi ai pielii se transformă în bubiţe care uneori se inflamează.

Contrar credinţei populare, consumul de ciocolată, părul ori pielea nespălată nu provoacă erupţie acneică. De obicei, predispoziţia este ereditară. Dacă ambii părinţi au avut acnee, sunt şanse mari ca şi urmaşii lor să aibă. Dar dacă, de exemplu, aveţi o soră cu faţa imaculată, spre deosebire de câmpul de bătălie pe care îl etalaţi dvs., fenomenul se poate datora altor factori care să fi agravat erupţia acneică. Cei mai incriminaţi sunt stresul, expunerea la soare şi schimbarea anotimpurilor. Contraceptivele orale şi unele mărci de farduri pot declanşa şi ele acneea. „Femeile care au o activitate profesională sunt mai vulnerabile", spune dr. Fulton, „dacă sunt supuse stre-sului şi au tendinţa să se machieze excesiv."

Iată câteva sfaturi pentru a vă păstra pielea imaculată.

Schimbaţi fardurile. Dr. Fulton crede că fardurile grase provoacă apariţia bubiţelor. „Pigmenţii din fondul de ten, fardurile roşii, cremele şi loţiunile de demachiat sau hidratante de demachiat şi hidratanţii nu constituie o problemă, şi nici apa. Materia grasă este cea vinovată. Ea provine de obicei din acizi graşi, care sunt mai puternici decât acizii graşi proprii. Dacă aveţi predispoziţie la acnee, folosiţi un machiaj lipsit de materii grase."
Citiţi etichetele. Evitaţi produsele cosmetice care conţin lanolină, izopro-pil miristat, lauril-sulfat de sodiu, laureth-4 şi culorile roşii D&C. Ca şi materiile grase, aceste ingrediente sunt prea agresive pentru piele.
Îndepărtaţi machiajul peste noapte. Dr. Fulton pledează doar în favoarea apei şi a săpunului. El spune că este foarte important să vă îndepărtaţi machiajul în profunzime, în fiecare seară, folosind un săpun neiritant şi apoi clătind bine pielea cu multă apă rece.
Încercaţi să vă păstraţi înfăţişarea naturală. „Indiferent ce fard folosiţi, cu cât folosiţi mai puţin, cu atât mai bine", vă sfătuieşte dr. Fulton.
Să fie de vină pilula contraceptivă? Pilulele contraceptive pot ameliora sau pot agrava acneea, iar aceasta izbucneşte adesea la aproximativ 10 zile după oprirea pilulei. Cercetările făcute de dr. Fulton dau indicii că anumite pilule ce conţin combinaţii de levonorgestrel şi ethinylestradiol sau de no-rethisteron acetat şi ethinylestradiol pot agrava acneea. Dacă vă aflaţi în perioada pilulei şi aveţi o problemă cu acneea, discutaţi cu medicul de familie. Acesta vă poate recomanda altă marcă sau altă metodă de contracepţie. Combinaţia de cyproteron acetat şi ethinylestradiol se găseşte sub forma unui produs hormonal pentru acnee, care poate fi folosit şi ca pilulă anticon-cepţională. Unele femei cu acnee care doresc şi contracepţie pot constata că acest preparat este deosebit de indicat.

Când sa apelaţi la medic

Un coş vizibil pe vârful nasului vă poate provoca o jenă teribilă. Dar acneea neglijată se poate transforma în ceva mult mai grav decât un cusur trecător.

Cea mai puţin problematică formă de acnee este erupţia câtorva puncte albe sau negre. Totuşi, la celălalt capăt al spectrului se plasează acneea care poate cauza o inflamaţie gravă, ce ia culoarea roşu-deschis sau purpuriu. Aceasta poate lăsa în urmă o cicatrice permanentă. Dacă sunteţi îngrijorat în privinţa acneei, prezentaţi-vă la medicul de familie care fie vă recomandă un preparat pentru curăţarea feţei, fie vă va îndruma către un dermatolog.

Vi se poate prescrie o cremă, un gel sau o loţiune cu vitamina A, toate destinate aplicaţiilor locale, sau peroxidul de benzoil care ajută la desfundarea porilor şi la reducerea numărului de bacterii. Medicul poate decide şi administrarea pe durată lungă a unor doze mici de antibiotice.

Lăsaţi bubiţele în pace. Nu cedaţi tentaţiei de a scoate coşurile sau puncte albe. „Un coş este o inflamaţie, şi comprimându-1 puteţi s-o amplificaţi", spune dermatologul Peter Pochi. De asemenea, puteţi provoca o infecţie: stoarcerea unui punct alb duce la deschiderea porului respectiv, lăsând conţinutul să curgă pe piele, şi în cele din urmă la apariţia unui coş. Dar, spune dr. Pochi, presarea uşoară a unui coş care are un mic cap central de culoare galbenă ajută la eliberarea puroiului şi poate stimula bubiţa să se vindece mai repede. Altminteri, nu e prea mare lucru de făcut cu un coş pentru a-i grăbi dispariţia — majoritatea coşurilor durează 1-4 săptămâni, dar ele se retrag întotdeauna.
Atacaţi punctele negre. Un punct negru înseamnă un por complet astupat. Materia din interior are o consistenţă solidă şi suprafaţa lui este lărgită. Partea închisă la culoare, punctul negru, nu este murdărie — de fapt nici dermatologii nu sunt cu adevărat siguri ce este. Dr. Pochi recomandă îndepărtarea unui punct negru prin apăsarea pielii din jur şi mai spune că această manipulare nu duce la formarea de noi coşuri.
Discutaţi cu farmacistul. Puteţi combate acneea cu produse care se vând fără reţetă. Cele mai eficiente conţin peroxid de benzoil. „Benzoilul antrenează peroxidul în por şi acolo eliberează oxigenul care omoară bacteriile ce agravează acneea", spune dr. Fulton. „în plus, benzoilul are şi o acţiune inhibantă asupra celulelor ce conţin acizi graşi, care irită porii."
Produsele împotriva acneei care se vând fără reţetă se găsesc sub formă de gel, soluţie sau cremă. Dr. Fulton crede că prin comparaţie cu o cremă pe bază de materii grase, este mai puţin probabil ca un gel pe bază de apă să irite pielea. Aplicaţi-1 aproximativ 1 oră seara, dar îndepărtaţi-1 prin spălare minuţioasă când mergeţi la culcare, insistând asupra gâtului şi a zonei din jurul ochilor.
Stopaţi întinderea acneei. Medicaţia antiacneică ar trebui aplicată pe o suprafaţă mai întinsă cu aproximativ un centimetru faţă de dimensiunile zonei afectate pentru a împiedica răspândirea acneei: acneea tinde să se întindă pe faţă pornind de la nas spre urechi şi este necesar să trataţi pielea şi dincolo de zona inflamată. Din nefericire, spune dr. Fulton, nici un preparat antiacneic nu va acţiona asupra coşurilor pe care deja le aveţi, dar acţionează ca un mijloc de prevenire a apariţiei lor.
Acordaţi o grijă suplimentară pielii uscate. Produsele antiacneice sunt livrate în diferite concentraţii, dar acest specific nu pare sa aibă vreun rol în eficienţa lor. Farmacologul Thomas Gossel spune că în majoritatea testărilor clinice, produsele cu concentraţie mică s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele cu concentraţii mai mari. Important este să vă curăţaţi minuţios pielea înainte de aplicarea oricărui medicament antiacneic. Deoarece pielea uscată poate fi mai sensibilă la peroxidul de benzoil, dr. Gossel recomandă să se înceapă cu produse de concentraţie mai mică şi să se crească treptat concentraţia. Şi nu vă alarmaţi dacă produsul provoacă înroşirea pielii: dr. Gossel spune că este o reacţie normală.
Încercaţi ceaiul de muşeţel. Muşeţelul, uşor de găsit în supermarket ca şi în magazinele specializate, poate să fie un aliat în lupta contra acneei, spune fitoterapeutul Douglas Schar. Bând ceai de muşeţel veţi stimula sistemul imunitar; aplicând pe piele comprese cu ceai de muşeţel răcit, veţi amelio-ra starea pielii şi a porilor. „Două ceşti de ceai de muşeţel băute zilnic şi spălarea feţei dimineaţa şi seara cu acelaşi ceai aduc o semnificativă modificare în bine a situaţiei", spune dr. Schar.
Evitaţi soarele. Deoarece medicaţia antiacneică poate provoca reacţii adverse prin expunerea la soare, dr. Gossel recomandă limitarea acesteia la minimum.
Nu asociaţi mai multe tratamente. Dacă aţi folosit un produs antiacneic care se vinde fără reţetă, menţionaţi aceasta medicului în caz că el însuşi vă prescrie un asemenea medicament. Peroxidul de benzoil face parte din aceeaşi familie cu substanţe ca isotretinoinul şi alţi derivaţi de vitamina A, spune dr. Gossel, şi nu se recomandă folosirea lor concomitentă.

CUM ASCUNDE HOLLYWOODUL COŞURILE

Coşurile sunt destul de neplăcute pentru oricare dintre noi, dar ele constituie un dezastru dacă sunteţi o stea de cinema. Un punct mic negru de pe frunte? Arătaţi-l pe marele ecran şi aşteptaţi-vă să crească până la dimensiunile unei conopide. Dar când i-aţi văzut ultima oară pe Julia Roberts sau pe Colin Firth cu un coş? Oare celebrităţile nu au coşuri? „Bineînţeles că au", spune Maurice Stein, un adevărat artist în tainele machiajului la Hollywood. „Ce-i deosebeşte de alţii este faptul că ei nu pot să-şi lase la vedere coşurile şi alte cusururi."

Stein se ocupă de mai bine de 30 de ani de machiaj la studiourile Hollywood. Aici există câteva tehnici pe care Stein le-a aplicat „celor mai costisitoare feţe din lume".

Mersul sub acoperire. „Vă puteţi retuşa în totalitate diferenţele de culoare indiferent dacă este vorba de roz, roşu sau purpuriu, cu condiţia să găsiţi un fond de ten cu o concentraţie mare de pigment", spune Stein. Concentraţia normală a celor mai multe fonduri de ten este între 12 şi 15 la sută. Dacă doar privind un produs nu puteţi aprecia concentraţia lui reală de pigment, o puteţi face prin prelevarea unei probe. Sfatul lui Stein este să „luaţi o picătură şi să o întindeţi bine pe piele. Dacă produsul este atât de dens încât pielea nu se mai vede, atunci veţi şti că nivelul de pigment este ridicat şi veţi obţine cu el o bună acoperire a imperfecţiunilor."

Încercaţi tehnica de machiaj a vedetelor. „Când acopăr un coş de pe faţa unui artist, folosesc două straturi de fond de ten despărţite printr-un strat generos de pudră transparentă", spune Stein. „Aceasta ajută la fixarea fiecărui strat."

Sfaturi de Dr. James Fulton (dermatolog)